Comuna CRUCEA judeţul CONSTANŢA
MONOGRAFIE

Capitolul I - Poziţionare geografică. Elemente ale cadrului natural

2. Elemente de relief

Vizualizează imaginea mărită
Podişul Casimcea 1

Teritoriul comunei Crucea este parte componentă a unităţii morfologice de platformă - platforma dobrogeană, fiind situat atât în podişul Casimcei, partea de nord a comunei cât şi în podişul Dorobanţului, încadrat în Dobrogea de Sud. Este caracterizat printr-un relief afectat de mişcările epirogenice, aspect evidenţiat de rezultatele analizei coloanei stratigrafice şi de raportul existent între cumpăna apelor, situată lângă litoral şi linia marilor înălţimi, regăsită lângă Dunăre, fiind amplasat în bazinul de recepţie al pârâului Dunărea.

Elementele majore de relief existente evidenţiază două unităţi geomorfologice principale, văile, permanente şi temporare şi respectiv interfluviile, formate de zonele de câmpie şi cele colinare.

Văile permanente sunt formate pe cursul pârâului Dunărea, ce are un debit variabil în funcţie de condiţiile climatice, diferite de la anotimp la anotimp, cu un curs domol, caracteristic râurilor din zonă şi care formează meandre în depozitele aluvionare din zona depresionară.

Lunca ocupă o suprafaţă foarte mică, regăsindu-se numai pe teritoriul satului Băltăgeşti, fiind dezvoltată la intrarea cursului de apă în zona de podiş cu altitudine redusă, lăţimea ei nedepăşind 400 m. în general, lunca se prezintă sub forma unui microrelief, aproape orizontal, lipsit de forme pozitive sau negative, puternic parazitată de materiale spălate de pe suprafaţa câmpului, fenomen specific suprafeţei mai coborâte a podişului, afectat de precipitaţii sub formă de averse ce generează şiroiri puternice a căror direcţie de curgere este spre valea pârâului Dunărea.

Vizualizează imaginea mărită
Eroziune în stratul de loess

Văile temporare sunt mai numeroase dar de dimensiuni mai mici, printre cele mai importante regăsindu-se valea Şiriului, valea Stupinei şi valea Crucea. Aceste văi sunt alimentate de precipitaţiile căzute mai ales primăvara şi toamna dar şi de aversele din timpul verii. Formele de relief în cauză sunt largi, nu prezintă adâncimea văii Dunărea şi sunt săpate în materialul uşor erodabil al podişului.

Vizualizează imaginea mărită
Geologia teritoriului comunei Crucea 2

Zona colinară ocupă o suprafaţă mai mică fiind deosebită fundamental de zona podişului uşor ondulat. Altitudinea maximă absolută este de 234 m şi se regăseşte în partea central sudică a comunei. Faţă de nivelul cel mai de jos al podişului, pantele sunt abrupte, trecerea de la forma pozitivă la cea negativă făcându-se prin pante abrupte şi scurte. Caracterul abrupt al pantelor favorizează procesele de eroziune pe întreaga zonă colinară. Cele mai multe înălţimi peste 180 m se regăsesc între satele Crucea şi Băltăgeşti, pe partea stângă a pârăului Dunărea, zonă cunoscută de localnici sub denumirea de munţii Băltăgeştilor.

Geologic3, teritoriul comunei este parte componentă a Podişului Casimcei, caracterizat prin existenţa unor mari formaţiuni de şisturi verzi, aspect ce a contribuit la formarea pe suprafeţe extinse a unui relief uniform şi omogen, cu denivelări nesemnificative. Uniformitatea geomorfologică este întreruptă, de prezenţa, pe spaţii restrânse a formaţiunilor de calcare jurasice, caracterizate printr-un relief mai înalt şi mai accidentat, acestui ultim element aparţinându-i masivele discontinui de pe aliniamentul Tichileşti - Stupina - Crucea - Gălbiori.


Surse:
1 - www.trekearth.com, Alexandru Olteanu, 2011
2 - Extras din harta geologică a RSR, scara 1:200.000, ed. 1968, planşa L-35-XXXV; http://earth.unibuc.ro.
3 - Popescu, Nicolae; Ielenicy, Mihai, „Relieful podişului Dobrogei - caracteristici şi evoluţie”, în Analele Universităţii Bucureşti, Geografie, 2003, p.20; www.annalsreview.geo.unibuc.ro