Comuna CRUCEA judeţul CONSTANŢA
MONOGRAFIE

Capitolul IV - Aspecte economice

IV.4 Activitatea industrială şi comercială

La sfârşitul secolului al XIX-lea, cel puţin în ceea ce priveşte mediul rural, activitatea industrială poate fi rezumată la cea a micilor întreprinderi care se ocupau cu distilarea alcoolului, atelierele de dogărie şi ţesătorie 1 sau cele specializate în comerţul cu diferite bunuri sau produse.

Prima consemnare modernă, identificată documentar, a unei activităţi comerciale, pe raza satelor ce compun, în prezent, comuna Crucea, este cea care conferă dreptul unor persoane de a comercializa tutun.

Astfel, prin decizia ministrului finanţelor, nr. 10.899 din 3 noiembrie 1882, sunt confirmate persoanele autorizate a exercita vânzarea de tutun în judeţul Constanţa, pentru zona în discuţie fiind identificaţi următorii: Panait Anton în comuna Taşpunar, cătunul Băltăgeşti, plasa Medgidia; Sarchiz Altinean în comuna Şiriu, plasa Hârşova; Medgid Caia în comuna Şiriu, cătunul Capugi, plasa Hârşova; Ştefan Gologan în comuna Şiriu, cătunul Satiş-kioi, plasa Hârşova 2.

Primele informaţii, de la începutul secolului al XX-lea, privind industria mijlocie în comunele rurale dobrogene le deţinem de la M.D. Ionescu Dobrogeanu, care prezintă printre comunele judeţului Constanţa şi comuna Şiriu ce poseda o moară cu vânt şi două mori cu aburi, unde lucrau 41 de meseriaşi 3.

Prefectul judeţului Constanţa, N.T. Negulescu, prezintă în lucrarea sa „Judeţul Constanţa în anii 1916 şi 1922/23”, alături de alte informaţii, şi situaţia economică pentru fiecare comună din judeţ.

Astfel, în comuna Muslubei, la care erau arondate satele: Şiriu, Capugiu, Muslu şi Muslubei, exista în anul 1916 o moară de 16 cai putere, construită în 1907, proprietatea lui Ion I. Mandai. Moara funcţiona cu 6 lucrători, timp de 10 ore/zi, cu o producţie anuală de 300.000 kg şi avea un capital de 40.000 lei.

În anul 1922, la Şiriu exista o moară de 60 cai putere (se întrebuinţa drept combustibil benzina), proprietate, tot a lui Ion Mandai, având ca mecanic pe Ion Cândescu. Producţia zilnică era de 2.000 kg, întreprinderea deţinând un capital de lucru evaluat la 5.000.000 lei 4.

În 1916, exista o singură cooperativă la Muslubei, „Încrederea”, înfiinţaţă în 1911 pentru consum, cu 32 de membrii şi un capital de 6.400 lei.

În privinţa stabilimentelor publice, datele deţinute relevă că în 1916 la Şiriu existau 3 băcănii şi o brutărie. Totodată, în acelaşi an exista câte o cârciumă în Muslubei, Şiriu şi Capugiu şi câte două prăvălii cu coloniale în Muslu şi Muslubei. În 1922 erau două băcănii în Şiriu şi una în Muslu, câte o cârciumă şi câte două cafenele în Şiriu şi Muslubei, şi o cafenea în Muslu.

În 1916, la Capugiu exista banca populară „Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena”, înfiinţată în 1912, cu 27 membri şi un capital de 2.700 lei. În 1922, aceasta avea 126 membrii şi un capital de 56.000 lei. În anul 1910 la Muslubei s-a înfiinţat banca „Alexandru Cuza” cu 135 membrii, un capital nominal de 13.000 lei şi vărsat de 14.050 lei. În 1922 aceeaşi bancă avea 160 membrii şi un capital de 38.000 lei 5.

În comuna Saragea, la nivelul anului 1916 exista o singură moară cu o producţie anuală de 8.000 kg. La nivelul aceluiaşi an, existau ca stabilimente publice, în satele Băltăgeşti şi Saragea câte o cârciumă completă, câte două prăvălii de coloniale, câte un magazin de manufactură, câte două fierării şi câte o fabrică de apă gazoasă.

La nivelul comunei existau şi bănci populare după cum urmează: una în satul Saragea, „Rodnica”, înfiinţată în 1907 cu 50 membrii şi un capital nominal vărsat de 16.000 lei, şi una în satul Băltăgeşti, „Izvorul” înfiinţată în 1908 cu 132 membrii, un capital nominal de 32.000 lei şi unul vărsat de 19.000 lei. în 1922 existau aceleaşi bănci, la Saragea cu 75 membrii şi un capital de 9.734 lei, iar la Băltăgeşti cu 135 membrii şi 31.359 lei capital depus 6.

Pentru comuna Satişchioi, autorul menţionează existenţa, în anul 1916, a două cârciumi complete, o băcănie, trei fierării, două lemnării, un atelier de croitorie şi o brutărie, în satul reşedinţă de comună şi a unei cârciumi complete, a unei fierării şi a unei lemnării, în satul Erchesec.

În acelaşi an, la Satişchioi funcţiona banca populară „Marele Mucenic Gheorghe”, înfiinţată în anul 1902 cu 263 membrii, un capital vărsat de 49.063 lei şi altul nominal de 47.680, şi în Erchesec, banca „Isvorul”, înfiinţată în anul 1911 cu 68 membrii, un capital nominal de 20.000 şi altul vărsat de 9.000 lei.

În 1922 funcţionau aceleaşi bănci, la Satişchioi cu 9 membrii şi un capital de 90.000 lei, iar la Erchesec cu 3 membrii şi un capital de 12.000 7.

În perioada socialistă, în comuna Crucea au fost înfiinţate o serie de unităţi ale industriei uşoare 8.

Astfel, în partea de nord a vetrei satului Crucea, în apropierea drumului naţional 2A, funcţionau centre de producţie ale întreprinderii pentru Comercializarea şi Industrializarea Laptelui Constanţa şi ale VINALCOOL Constanţa

Laptele necesar procesului de producţie era colectat din satele componente ale comunei, dar şi din comunele vecine. Secţia VINALCOOL, deservită de 7 salariaţi producea anual 510 tone vin, din care 460 tone erau exportate în fosta U.R.S.S. Suplimentar, în fiecare sat al comunei exista un cazan pentru ţuică, unde erau prelucrate produsele obţinute de locuitori de pe loturile personale.

În satul Crucea funcţiona o brutărie care aproviziona toate satele componente ale comunei.

La nivelul comunei, cooperaţia de consum era reprezentată de o croitorie, o cojocărie, o cizmărie, o frizeria-coafură, cu un total de 9 salariaţi. Cărămidăria din comună, deservită de doi salariaţi, era necesară pentru construcţii în regim de urgenţă. De asemenea, pe raza comunei funcţiona şi un darac, care prelucra lâna de la locuitori.

Comerţul în perioada socialistă a fost reprezentat, pe raza comunei de unităţi ale comerţului de stat, respectiv centrul de pâine, librăria, magazinul de textile, cofetăria, magazinul de metalo-chimice şi magazinul alimentar, dotat cu o linie de autoservire, şi comerţul cooperatist care subordona 15 unităţi de profil, respectiv 3 magazine alimentare, 3 magazine nealimentare, 4 magazine universale săteşti şi 5 bufete 9.

Transformările social-politice survenite după anul 1990 au avut urmări importante şi în plan economic, prin trecerea de la o economie de stat la una bazată pe reglementările pieţei libere şi principiilor concurenţei.

În prezent, pe raza comunei Crucea, funcţionează o serie de microîntreprinderi, dar şi întreprinderi mici şi mijlocii.

Informaţii publice privind economia zonei relevă faptul că, pe raza comunei sunt înregistrate şi îşi desfăşoară activitatea 3 societăţi comerciale pe acţiuni, cu 30 de angajaţi şi 4 societăţi cu răspundere limitată cu 35 de angajaţi, ce activează în domeniul agricol, 3 societăţi cu răspundere limitată cu 30 de angajaţi în domeniul zootehnic şi câte o societate cu răspundere limitată cu activităţi legate de agricultura ecologică, 7 angajaţi, pomicultură, 16 angajaţi, industrializarea laptelui 14 angajaţi şi colectarea şi reciclarea materialelor feroase şi neferoase 10. Totodată pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea, sub diferite forme de organizare, circa 20 de magazine de desfacere de bunuri alimentare şi nealimentare 11.

Pe raza comunei mai sunt înregistraţi şi o serie de agenţi economici, nominalizaţi de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, atât în „Topul Societăţilor din judeţul Constanţa 201212, cât şi în clasamentul specific din anul 2013 13:

- S.C. GLOBUS ACTUAL S.R.L. (sediul în Crucea) - fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică;

- S.C. BV ART CONSTRUCT S.R.L. (sediul în Crucea) - cultivarea fructelor, arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi;

- S.C. MONSSON ALMA S.R.L. (sediul în Gălbiori) - activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management;

- S.C. MONSSON LOGISTIC S.R.L. (sediul în Gălbiori) - activităţi de închiriere şi leasing cu autoturisme şi autovehicule rutiere uşoare.

Datorită potenţialului de producere a energiei eoliene, zona comunei Crucea a atras investitori în domeniu, astfel că, în prezent funcţionează sau se află în diferite stadii de finalizare, cel puţin 6 parcuri de centrale eoliene.


Surse:
1 - Abăseacă M., „Monografia comunei Crucea - judeţul Constanţa, 1975, p. 66
2 - Monitorul Oficial al României, nr 221, 30 decembrie 1882, p. 3371,3372,3373
3 - Ionescu Dobrogeanu M.D., „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea", Atelierele Grafice J.V.Socec, Bucureşti, 1904,p. 853
4 - Negulescu N.T., „Judeţul Constanţa în anii 1916 şi 1922/23", Tipografia Victoria George I. Georgescu, Constanţa, 1924, p. 253-254
5 - Idem, p. 253
6 - Idem, p. 264-265
7 - Idem, p. 269-270
8 - Abăseacă M., „Monografia comunei Crucea - judeţul Constanţa, 1975, p.66-67
9 - Idem, p. 69
10 - www.crucea.judetul-constanta.ro
11 - idem
12 - C.C.I.N.A. Constanţa, Topul Societăţilor din judeţul Constanţa 2012, p. 77,105,164,177
13 - www.ccina.ro