Comuna CRUCEA judeţul CONSTANŢA
MONOGRAFIE

Capitolul V - Viaţa social politică

V.4 Cultură şi sport

În timpul ministeriatului lui Petru Poni, la data de 9 martie 1896, a fost promulgată „Legea pentru refacerea clădirilor şcolare primare şi înfiinţarea Casei Şcoalelor”, lege ce definea precis scopul şi sarcinile instituţiei nou înfiinţate pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice, asigurând totodată posibilitatea realizării lor.

Casa Şcoalelor avea menirea de a administra toate fondurile create prin legea sus amintită sau prin alte legi şcolare, în scopul de a ajuta comunele la construirea localurilor de şcoli primare şi la dotarea acestor şcoli cu mobilierul şi materialul didactic necesar, dar şi de a administra, supraveghea şi controla toate fondurile destinate învăţământului care provin din legate sau donaţii.

Legea din 1896 va suferi modificări în anii 1906, 1910 şi 1919, ce vizau, în principal, o mai bună organizare şi extindere a atribuţiilor Casei. Conform Decretului-Lege nr. 2837 din 5 iulie 1919 , instituţia se va numi „Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului”, scopul său fiind nu numai progresul învăţământului ci şi crearea, administrarea şi controlul instituţiilor de cultură pentru popor, precum şi încurajarea oricărei manifestări cu caracter cultural.

Structura Casei Şcoalelor şi a Culturii Poporului, ca instituţie anexă autonomă a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor, cuprindea trei secţiuni:

1. Secţia Administrativă cu serviciile contabilităţii şi contenciosului;

2. Secţia Pedagogică cu serviciile muzeului pedagogic, muzeului de istorie naturală, laboratoarelor, materialului didactic, publicaţiilor, bibliotecilor şi conferinţelor pedagogice;

3. Secţia Culturii Poporului cu birourile: economic, educaţie fizică şi sănătate, cultural şi artistic.

Din iniţiativa unor învăţători s-au înfiinţat cercurile culturale, constituite prin gruparea învăţătorilor din şcoli apropiate, care îşi desfăşurau activitatea lunar, duminica, în perioada septembrie-mai, prin rotaţie, la toate şcolile componente, sub forma unor şedinţe în cadru restrâns, în care se discutau probleme didactice şi sub forma unor şedinţe publice în care se ţineau sătenilor conferinţe pe teme diverse, dar cu scop practic, moral şi instructiv 1.

În perioada interbelică, un rol important, în formarea unor elite locale, l-au jucat căminele culturale, aflate sub administrarea sau patronajul unor instituţii precum Fundaţia Regală Principele Carol sau Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului, ultima gestionând, numai pe raza judeţului Constanţa, 72 de astfel de aşezăminte 2.

Pentru zona noastră de interes, consemnări privind existenţa instituţiilor în cauză, au fost identificate, suprapus perioadei interbelice, numai pentru Căminul Cultural din satul Gălbiori. Astfel, la 16 aprilie 1936, Pretorul Plăşii Dunărea consemna în procesul verbal de inspecţie 3, faptul că la căminul cultural din sat, nu se desfăşoară nici o activitate deoarece învăţătorii erau concentraţi pentru front.

Activitatea culturală organizată la sate a cunoscut o amploare mai mare odată cu instaurarea regimului comunist, în fiecare sat, fiind înfiinţată o structură de profil, de cele mai multe ori, acestea purtând nume caracteristice noii ideologii. Coordonatorii acestora erau numiţi din rândul activiştilor de partid, de cele mai multe ori persoane fără studii sau pregătire de profil prealabilă.

Astfel la Crucea, căminul cultural a purtat denumirea de „Karl Marx”. Ca fapt divers, la 10 aprilie 1951, directorul acestuia, neremunerat, Petcu Tudor, renunţă la funcţie iar în locul său este numit învăţătorul Rădeanu Nicolae 4.

Inventarul căminului era format din 1 masă, 5 scaune, 1 dulap bibliotecă, un aparat radio, 687 de cărţi şi broşuri şi o scenă cu cortină.

Cămine culturale funcţionau şi în satele componente ale comunei, astfel: la Şiriu, căminul cultural „Flacăra”, la Stupina, căminul cultural „Vasile Roaită”, la Băltăgeşti, căminul cultural „Dezrobirea” iar la Crişan, căminul cultural „Nicolae Bălcescu”.

După înfiinţarea C.A.P.-urilor, în fiecare sat, acestea au fost obligate să construiască sedii noi pentru căminele culturale, dintre acestea remarcându-se cel din Băltăgeşti. Acesta dispunea de o sală de spectacole cu peste 200 de locuri şi o scenă de 100 mp, precum şi de o baie comunală, unde locuitorii aveau acces gratuit. La acel moment, Băltăgeşti era singurul sat din Dobrogea care avea un astfel de stabiliment.

Bibliotecile comunale care funcţionau în cadrul căminelor culturale, au fost dotate cu cărţi, în special cele destinate propagandei comuniste, astfel că, în anul 1962, la nivelul comunei Crucea, fondul de carte public, era format din 8760 de volume, din care 5988, doar în satul reşedinţă de comună 5.

Vizualizează documentul
Crişan, Raport dec. 1950
Vizualizează documentul
Stupina, Raport dec. 1950
Vizualizează documentul
Crucea, Dare de seamă, 1951
Vizualizează imaginea mărită
Convocare Sfatul Popular, 1961
Vizualizează imaginea mărită
Convocare Sfatul Popular, 1964

La nivelul anului 1975 existau pe raza comunei Crucea câte un cămin cultural în fiecare sat, dotat fiecare cu sală de spectacol şi bibliotecă. Căminul cultural din satul Crucea dispunea la acea dată de o sală de spectacol, una pentru ceremonii şi alta era folosită drept sală de sport pentru elevi pe timp de iarnă. Niciunul dintre satele comunei nu dispunea de un cinematograf stabil, filmele, toate cu bandă îngustă, fiind prezentate de către echipe ale Direcţiei Cinematografice Judeţene. în anul 1973 numărul spectatorilor a fost de 25.840.

În aceeaşi perioadă fiecare sat al comunei dispunea de câte o bibliotecă publică, având fiecare în jur de 2.500 volume. în satul reşedinţă de comună, Crucea, existau două biblioteci, una cu 2.000 volume, iar cealaltă cu peste 8.000 volume, acestea contribuind la ridicarea nivelului cultural al sătenilor 6.

În prezent, pe raza comunei există patru cămine culturale în satele: Crucea, Gălbiori, Şiriu şi Crişan şi o bibliotecă aflată în subordinea primăriei şi a Consiliului judeţean pentru cultură, în localitatea reşedinţă de comună, cu un volum de carte de 6.500 volume. Satul Stupina beneficiază în prezent de o sală de festivităţi, modernizată la standarde europene.

Printre lucrările de investiţii în unitatea administrativ-teritorială Crucea se numără şi reabilitarea Căminelor Culturale din satele Crişan, Crucea, Şiriu şi Stupina, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa, valoarea investiţiilor fiind de câte 535.500 lei pentru satele Crişan şi Crucea, 289.164,29 lei pentru satul Stupina şi 359.957,35 lei pentru satul Şiriu 7.

Totodată, în anul 2011, Căminul Cultural Crucea a fost dotat cu instalaţie de sonorizare, costume populare, acordeoane, instrumente de suflat, o chitară, 2 viori, 1 nai, o orgă, o plasmă TV şi patru reflectoare. Dotările au fost achiziţionate pentru a veni în sprijinul ansamblului artistic „Trandafirul Dobrogean”, înfiinţat în anul 2004, şi compus din 16 perechi de dansatori, 3 interpreţi de muzică populară şi mai mulţi rapsozi 8.

Vizualizează imaginea mărită
Căminul cultural Crucea, 2011
Vizualizează imaginea mărită
Căminul cultural Şiriu, 2011
Vizualizează imaginea mărită
Căminul cultural Stupina, 2011

Centrul de comună a beneficiat, în cadrul „Programului de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spaţiul rural'', aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006, de modernizarea terenului destinat activităţilor sportive.

Vizualizează imaginea mărită
Sala de sport Crucea, 2011

Surse:
1 - http://www.arhivelenationale.ro
2 - http://www.romaniainterbelica.ro
3 - Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale. Fond Prefectură, dosar 32/1940, p.34.
4 - Idem, dosar 13/1951, p.15
5 - Idem, Fond Primăria Crucea, dosar 17/1962, p.12-13
6 - Abăseacă Maria, Monografia Comunei Crucea jud. Constanţa, 1975, p. 73
7 - http://www.cjc.ro/Hotarari-2009
8 - http://www.ziuaconstanta.ro